Ghidul campaniei electorale PRM la alegerile parlamentare 2016

GHIDUL CAMPANIEI  ELECTORALE PRM LA ALEGERILE PARLAMENTARE 2016

INTRODUCERE

    Materialul reprezintă o descriere a principalelor evenimente ce se petrec în timpul campaniei electorale. El servește drept ghid pentru echipele de campanie ale filialelor județene ale PRM, cu scopul de standardiza termenii și acțiunile din campania electorală. Practica și experiența politică și electorală locală pot îmbogăți acest cadru teoretic și fixa cursul real, de desfășurare propriu-zisă  a campaniei partidului. Pentru că în campanii, se testează cel mai bine utilitatea, eficacitatea,  filialelor locale ale partidului. Ediția întîi a acestui ghid va fi urmată de completări ulterioare.

NOȚIUNI GENERALE

    Propaganda politică presupune o acțiune prin care un actor politic încearcă să influențeze comportamental un anumit public-țintă, prin intermediul muncii politice și prin comunicare. Fiecare campanie electorală are un anumit specific, dat de contextul politic și de caracteristicile locale, pentru că în cadrul aceleiași campanii, coordonate la nivel central, pot exista diferențe de abordare la nivel local.

    Campania electorală concentrează pentru o perioadă relativ scurtă de timp, o cantitate importantă de resurse. Ea are obiective generale, clar stabilite şi un deznodământ rapid. Practica politică permite existența unei etape premergătoare campaniei oficiale, cunoscută ca fiind etapa de precampanie sau popularizare.

PRE  CAMPANIA

Etapa 1.

    Campaniile electorale se adresează unor mase electorale, chemate să-i aleagă pe membrii Parlamentului. Aceste mase electorale sunt colectivități eterogene în cadrul fiecărui județ, sector, localitate. Din acest motiv, întotdeauna se începe prin utilizarea unor tehnici de cercetare și segmentare a pieței ( atunci cînd filialele sau partidul au fonduri pentru așa ceva ) sau prin estimarea la fața locului, a caracteristicilor comportamentale ale electoratului din diverse zone. Finalitatea constă în stabilirea de grupuri țintă ale PRM în funcție de anumite criterii : vârstă, studii, profesie, nivel cultural, nivel de trai, opțiune politică.

    Întebările la care trebuie să răspundem în această etapă :

    .     cui ne adresăm ? De exemplu, la alegerile din 2000, grupul țintă al Partidului România Mare a fost constituit din electoratul cuprins între 45 și 65 de ani, care avea minim 10-12 clase, un nivel de trai mediu sau sub mediu și locuia cu precădere în mediul urban, de regulă orașe mici. Se poate estima că acest public țintă care a mai votat cu PRM, a îmbătrînit cu 16 ani și memoria și hotărîrea în ceea ce privește PRM s-a estompat. Totuși nu într-atît de mult încît să nu poată fi cel mai ușor convins să voteze din nou cu PRM. În plus, în marile orașe a apărut un numeros public țintă, format din tineri debusolați, lăsați fără niciun orizont de guvernarea PSD și de cea tehnocrată. Acești tineri care trăiesc din salariile și pensile părinților lor nu votează pe nimeni, nici n-au părăsit încă țara lor, rămînînd aici pentru că mai cred în renașterea României. Și deși nu conștientizează asta, în ei s-a acumulat un latent potențial naționalist care trebuie valorificat de PRM.

    .     care sunt problemele cheie la nivel local, pentru alegătorii din aceste grupuri  care constituie publicul-țintă al PRM ? Parcurgerea acestui algoritm dă posibilitatea filialelor partidului din teritoriu să își cunoască mai bine electorii, să urmărească evoluția necesităților și preferințelor publicului-țintă care în cazul PRM nu depășesc ordinul primar ( să aibă strictul necesar pentru traiul de pe o zi pe alta). Este inutil ca filialele locale să utilizeze un mesaj adresat altui public-țintă decît cel al PRM.

    Care vizează, spre exemplu, necesitățile primare unui electorat cu un nivel de studii adacdemice, care are o situație financiară cu mult peste medie și care prezintă nevoi de gradul doi sau trei (de exemplu: metode sofisticate legate de o reformă în diverse domenii care să-i favorizeze afaceriele). Campania se va dovedi un eșec dacă în cazul în care vizînd un electorat fără studii și cu o situație financiară precară, îi adresăm un mesaj legat de nevoi de grad superior.

Etapa a 2-a.

    Următorul pas este definirea obiectivelor. La nivel central, partidul și-a fixat câteva repere, finalități generale definite de echipa de campanie și directorul de campanie a PRM.  Vor fi luate în considerare și finalitățile de la nivelul fiecărei filiale județene, de sector, în conformitate cu specificul local, în măsura în care acestea sunt comunicate directorului de campanie. Care sunt principalele finalități urmărite ?

.     câte procente își propune să obțină filiala.

.     voturile cărei categorii socio-profesionale pot declanșa un salt în cascadă și prin urmare valorează mai mult ?  Se referă la grupuri compacte precum minerii, muncitorii unei fabrici mari, de exemplu ).

.     care sunt secțiile de votare în care predomină publicul-țintă al PRM și cîte voturi suplimentare se estimează că s-ar putea obține acolo ?

.     dacă este important ca într-un județ, oraș sau în anumite secții de votare, un anumit partid concurent care țintește publicul nostru țintă, să obțină un scor cât mai mic. Și cum se estimează că s-ar putea realiza acest obiectiv. 

    O campanie electorală nu poate exista în lipsa unei strategii. Aceasta se referă la un calendar de activități pe care partidul dorește să îl pună în practică, într-un anumit interval de timp, cu scopul de a atrage electoratul de partea sa. Toate aceste activități trebuie să fie planificate de filialele locale ale PRM, cu scopul de a aduce obligatoriu avantaje celui care le întreprinde.  Avantajele sunt :

- estomparea imaginii negative a PRM, creată artificial de-a lungul timpului, prin clișeele media și ale adversarilor politici ;

- declanșarea procesului de creare a unui capital de imagine pentru PRM ;

- sporirea simpatiei populare pentru PRM.

    Avantajele trebuie să se contabilizeze, de regulă, în zona grupului-țintă fixat de partid (în măsura posibilităților și în ceea ce privește formatorii de opinie pe plan local : media sau personalități din mediul didactic, universitar, academic care au audiență, simultan, la un public mult mai mare decît organizațiile PRM). Planul de acțiune al filialelor județene și de sector trebuie să se coreleze cu resursele financiare, materiale și umane de care dispune, iar obiectivele să fie întotdeauna realiste.  Dacă anumite acțiuni sunt prea riscante, nu pot fi controlate și nu aduc avantaje, e de preferat să nu fie executate.

Etapa a 3-a.

    După ce toate aceste aspecte au fost clarificate, urmează să răspundem la întrebarea:

ce spunem grupului țintă ?

    Răspunsul la această întrebare este crearea mesajului și a discursului partidului. 

    Aceste două elemente ale comunicării politice se pot realiza, doar dacă au fost parcurse integral etapele anterioare. Adică studiile de cercetare și segmentare a pieței sau estimarea la fața locului, a caracteristicilor comportamentale ale electoratului din diverse zone, stabilirea publicului-țintă, care a fost identificat, precum și modul de grupare a acestuia pe zone, secții de votare în fiecare județ sau sector și s-au fixat obiectivele, finalitățile.

    Mesajul este CHEIA strategiei electorale. Mesajul pe care noi vrem ca alegătorii să-l rețină, va exprimă TEMA DE CAMPANIE. Mesajul trebuie să sintetizeze motivele pentru care electoratul ar trebui să ne voteze, iar SCOPUL campaniei electorale este ca mesajul să ajungă la un numar cît mai mare de destinatari din rîndul publicului-țintă al PRM. Esențial pentru succesul unui mesaj este credibilitatea acestuia. Un mesaj bun este :

- relevant pentru strategia de campanie ;
- usor de reținut ;
- repetat de cît mai multe ori.

    Un prim set de mesaje generale obligatoriu pentru filiale în campania electorală a fost deja conceput. Și va fi transmis de Directorul campaniei PRM, după data de 27 octombrie, cînd se încheie procesul de strîngere a semnăturilor și înscrierea candidaților PRM. 

De reținut :

    În campaniile electorale se construieste o nouă imagine unor oameni care candidează pe listele PRM. Imaginea candidaților PRM se raportează la cea a concurenților, de la celelalte partide concurente și se judecă în termeni de :

- popularitate pe plan național sau local ;
- notorietate versus contradictoriu sau necunoscut ;
- claritate versus confuzie sau dubios.

    Regula stabilită în campanile electorale este aceea că va ieși învingător cel care va fi creditat cu cea mai mare șansă de a învinge dusmanul colectiv. De aceea, filialele locale PRM mai au sarcina de a identifica dușmanul colectiv, ”sursa răului” care trebuie combătut, așa cum este el perceput pe plan local de către publicul țintă al PRM. Un exemplu ar fi Emil Constantinescu, care a cîștigat alegerile din 1996, ca un candidat care a promis schimbarea de regim politic în România, deoarece membrii echipei sale au realizat portretul unui lider reformator, impunîndu-l ca pe un om care va aduce "schimbarea în bine". Imaginea s-a dovedit una profund falsă dar scopul a fost atins.

    Odată elaborat setul de mesaje, trebuie identificate mijloacele optime de transmitere a acestuia. În trecut mesajul era transmis întregului electorat într-un singur fel şi foarte imprecis. A încerca să atingi prin intermediul mesajului întregul electorat înseamnă a risca să nu atingi pe nimeni. Algoritmul descris pas cu pas pînă aici, adică determinarea preferinţelor electoratului, stratificarea acestuia pe baza preferinţelor, identificarea grupurilor care constituie publicul-țintă al PRM, marcarea zonelor, secțiilor de votare în care acesta se mișcă şi apoi adoptarea unei modalităţi de comunicare valabilă pentru fiecare grup în parte, face diferența între o campanile empirică și o campanie științifică, modernă.

    Media reprezintă nisipurile miscătoare, deoarece în timpul campaniilor electorale, interesul alegătorilor pentru media crește. Numai că ultimele alegeri din România au demonstrat că poziția canalelor de televiziune în prezentarea știrilor de natură politică nu este echidistantă. O presă favorabilă contează mai mult decît toate materiale promoționale deorece imaginea se crează în proporție de 60-80 % prin presă. Mai trebuie avut în vedere că la sate, opinia preotului, a profesorilor, a patronului magazinului, a funcționarilor primăriei, influentează opinia sătenilor.

Etapa a 4-a.

    Înainte de începerea campaniei trebuie clarificate chestiuni esențiale pentru desfășurarea acesteia, cum ar fi:

    1. Desemnarea echipei de campanie, a mandatarului financiar și a vectorilor de imagine la nivel județean, de sector. Stabilirea unor canale de comunicare permanente cu Directorul de campanie al PRM și echipei sale, căruia i se subordonează. Transmiterea către directorul de campanie al PRM a adreselor de e-mail, a numerelor de telefon ale fiecărui membru ale echipei locale de campanie.

    2. Proiect al calendarului de activități care se pot desfășura pe plan local.

    3. Propuneri pentru Slogan ( varianta finală de slogan fiind stabilită de PRM central ).

    4. Propuneri pentru Afișul principal de campanie al PRM și stabilirea formatului afișelor candidaților PRM din circumscripția electotală.

    5. Completarea Mesajul principal al campaniei PRM cu mesaje cu caracter local, specific fiecărei filiale.

    6. Desemnarea punctelor cheie ale fiecărui oraș, sector. Punctele cheie sunt acele zone aglomerate, cum ar fi piețe publice, centre comerciale, intersecțiile intens circulate, stațiile mijloacelor de transport în comun, parcuri etc. Este important ca echipa de campanie locală și candidații să cunoască aceste locuri, deoarece ele ar putea constitui zonele de amplasament pentru punctele de strîngere de semnături, informare, de distribuire a materiale. De asemenea, acestea sunt și locurile propice pentru întâlnirile publice, dar și pentru amplasarea afișajului electoral.

    7. Dacă este posibil, stabilirea grupării spațiale a simpatizanților partidului, a celor care au votat PRM la ultimile alegeri, din fiecare secție de votare, sector, oraș, municipiu. Simpatizanții din cricumscripția electorală sunt deosebit de importanți, deoarece constituie un ajutor de nădejde pe parcursul campaniei. Și de obicei sunt dispuși să ajute fără a cere nimic în schimb. Aceștia pot influența opțiunea politică a altor electori, fie că discutăm de ceilalți membri ai familiei, de prieteni, colegi de serviciu sau vecini. Simpatizanții duc mesajul politic al candidatului în propriul mediu de activitate și chiar pot face propagandă, devenind mobilizatori valabili în ziua votului. Un avantaj în plus este dat de simpatizanții cu mare influență în anumite zone ale circumscripției electorale (de exemplu: angajații magazinelor locale, farmaciilor, medicii din zonă, poștașul, administratorii și președinții asociațiilor de locatari/proprietari etc.) Totodată, simpatizanții din circumscripție sunt primii care observă și informează cu privire la activitățiile contracandidaților și eventualele acte de vandalism electoral.

    8. Dacă este posibil, să se delimiteze zonele favorabile și zonele nefavorabile din fiecare sector, oraș, județ. În funcție de specificul populației arondate unui anumit centru de votare și de mesajul transmis, alegătorii din zona respectivă pot fi categorisiți ca fiind în mică măsură, în mare măsură sau în majoritatea lor favorabili, neutrii sau în mică măsură, în mare măsură sau în majoritatea lor ostili PRM.  Această concluzie se poate trage din rezultatul PRM din fiecare secție de votare la ultimele alegeri, în funcție de media prezenței la vot în ultimii ani, dar și de procentele acordate altor partide politice. Acest aspect trebuie cunoscut pentru a previziona un număr maxim de voturi care poate fi obținut într-un anumit centru de votare sau într-o secție de votare.

    9. Dacă este posibil, se urmăresc partidele rivale pe bazinul naționalist– puncte tari și puncte slabe. Contracandidații trebuie supravegheați în permanență pentru ca replica să poată fi imediată și de calitate. Înainte însă, echipa de campanie la nivel local se va ocupa cu cercetarea și documentarea în privința contracandidaților, asupra punctelor tari și a mai ales a celor slabe, pentru a construi un discurs comparativ și a fi pregătită pentru orice fel de atac mediatic ce ar putea apărea, în cazul unei campanii agressive la adresa PRM.

    10. Canale de comunicare. În ultimele campanii electorale canalele de comunicare on-line au reprezentat un mijloc de promovare a politicienilor, dar și un instrument de interacțiune cu cetățeni. Ele sunt astăzi extrem de eficiente pentru că au devenit și surse obișnuite de informare pentru presa televizată și scrisă. Blog-ul este o variantă ieftină de publicitate electorală și de exprimare a opiniilor în mod rapid, pentru cine stăpînește această tehnologie. Facebook, reprezintă astăzi o rețea de socializare importantă și o metodă ieftină pentru propagandă și publicitate. Deși sunt mai greu de utilizat pentru campaniile de nivel local, rețele de socializare pot fi eficiente în câștigarea voturilor segmentului de electorat tînăr care utilizează frecvent internetul. O sugestie ar fi ca toți membrii echipelor de campanie ale PRM de la toate filialele, să aibă pagină de Facebook, să s-o actualizeze zilnic cu chestiuni electorale, să interacționeze între ei. Pot prelua material din : www.facebook.com/PRM.la.guvernare,  www.facebook.com/corneliu.vadim.tudor.

         În mediul online, Agenția Electorală Permanentă trebuie să verifice dacă suma cheltuită pentru acest gen de propagandă se încadrează în limita maximă de 30% din totalul cheltuielilor electorale efectuate de respectivul competitor electoral.

*

    Înainte de începerea campaniei fiecărui membru al echipei de campanie și unor departamente al partidului, implicate în campanie li se vor trasa responsabilități clare și diferenţiate. La nivel local e nevoie de cel puțin trei responsabili desemnați:

    – Șeful echipei de campanie este cel care propune, decide și supraveghează întreaga activitate de campanie, ţine legătura cu PRM central și răspunde cerințelor stabilite de acesta. Colaborează cu mandatarul financiar și monitorizează toate donațiile și cheltuielile pentru a nu încheia campania înainte de a o începe. Tot el își exercită atribuțiile în domeniul promovării și propagandei, în special în relația cu mass-media.

    – Secretariatul sediului de campanie este responsabil de organizarea tehnică a dezbaterilor, conferințelor, evenimentelor (invitați, promovare etc.) din sediul partidului. El răspunde sau desemnează și responsabili din organizațiile subordonate, pentru organizarea activităților de teren (din ușă în ușă, corturi, afișaj, întâlniri cu electorii, relația cu simpatizanții).

    În afara acestora, la fiecare filial județeană trebuie delegat și un mandatar financiar. Dacă pe plan local nu se găsește un mandatar financiar, se ia legătura cu filiala din județul învecinat pentru a folosi același mandatar financiar.

CAMPANIA PROPRIU-ZISĂ

    În campania electorală pentru alegerile parlamentare nu pot fi folosite bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

    Singurele materiale de propagandă electorală permise vor fi afişele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri, cele publicate în presa scrisă și în mediul online și materialele tipărite, gen broşuri, pliante sau altele din aceeaşi categorie.

    Calendarul de activități reprezintă înșiruirea pe zile, sub forma unui desfășurător,  a tuturor acțiunilor din campanie, inclusiv din ziua votului.

    Cea mai importantă resursă în campaniile electorale a fost întotdeauna constituită din oameni. În ziua de astăzi, o campanie electorală se bazează din ce în ce mai mult pe capital financiar. O mare parte din tehnicile utilizate într-o campanie sunt condiţionate de resursele financiare de care partidul dispune. Rolul voluntarilor sau al activiştilor de partid rămîne esențial dar resursele financiare pot înlocui în mare măsură ineficiența activității sau absența fizică a membrilor de partid. Partide apărute peste noapte și finanțate puternic, activează mai mult în mediul virtual și aduc procente mari, fără a avea o ideologie sau structuri în teritoriu.

    Viaţa politică actuală poate fi caracterizată ca un continuu efort de comunicare al actorilor politici pentru a-şi legitima acţiunile. În timpul derulării campaniilor electorale candidaţii partidelor apar la televizor, participă la dezbateri, participă la talk-show-uri, pregătesc mesaje şi slogane, distribuie materiale de campanie, participă la manifestări, se întâlnesc cu electoratul şi multe altele. Toate aceste eforturi, au un singur scop, şi anume comunicarea cu electoratul. Deci comunicarea rămâne pilonul central al campaniilor electorale și comunicarea mediatică are un impact social şi politic major pentru că presa îşi atribuie un rol de „agendă a realităţii”. Ea serveşte drept punte de legătură între mentalitatea alegătorului, pe de-o parte şi acţiunile partidului, pe de altă parte.

    Datorită acestor transformări recente, candidații partidului trebuie să știe să facă față la patru categorii de public diferite. Primele două categorii sunt : Nehotarâții și Grupurile de interese exterioare partidului. A treia categorie este Mass-media (poate să contribuie la vizibilitatea candidaților partidului, poate să-i pastreze într-un con de umbră sau poate să-i desființeze). A patra categorie o constituie structurile proprii de partid și donatorii financiari ai partidului.

*

    A. Sloganul trebuie să fie scurt și sugestiv, astfel încât să vorbească de la sine despre candidat și despre motivul pentru care este bine ca acesta să fie votat. În funcție de resursele financiare, sloganul poate fi determinat în urma efecturării unor cercetări sociologice. Sloganul ideal rămâne în memoria cetățenilor mult timp după data alegerilor (de exemplu, „Sus patria-jos mafia ! sau Să trăiți bine !”). SLOGANUL reprezintă esența unui mesaj electoral. Pentru a fi eficient, sloganul trebuie să îndeplinească anumite condiții:

1. Să fie scurt- între șase și opt silabe;

2. Să fie sonor (Ni-l vom aminti cu usurință dacă ne răsună în minte);

3. Să fie original (Să iasa din comun pentru a ne face plăcere să-l memoram);

4. Să fie credibil;

5. Să fie complet , dacă nu este complet, adversarii se vor grăbi să-l întregească ( a se vedea sloganul unui candidat PRM din 2008 : " Încearcă și cu o femeie ! " );

Sloganul va fi va fi stabilit de liderul pe comunicare și aprobat de directorul de campanie PRM, fiind comunicat după data de 27 octombrie la filialele județene.

    B. Afișul principal de campanie, formatul lui va fi stabilit de liderul pe comunicare și aprobat de directorul de campanie PRM, fiind comunicat după data de 27 octombrie la filialele județene. Cele mai numeroase vor fi însă afișele candidaților din fiecare cirscumscripție electorală care reprezintă imaginea PRM pe plan local. Ea va apărea, în diferite forme, dar și în spațiile special amenajate pentru afișaj electoral. Întrucît presa este interesată să vîneze cea mai mică greșeală, fotografia candidatului trebuie să fie sugestivă și să exprime seriozitate, maturitate și bun-gust. Se acordă importanță și vestimentației, evitându-se efectele cromatice deranjante. Fotografia utilizată pe afiș trebuie să fie profesională ( făcută într-un studio foto ) și se stabilește prin intermediul unor discuții de tip calitativ ( de grup, în filiala PRM, nu individual ), eventual cu consultarea unui specialist în imagine.

    C. Mesajul principal al campaniei este centrul demersului electoral, în acord cu ideologia partidului, va fi va fi stabilit de liderul pe comunicare și aprobat de directorul de campanie PRM, fiind comunicat după data de 27 octombrie la filialele județene. Mesajul principal este un slogan mai amplu, de câteva minute, pe care candidatul sau echipa de campanie de la toate filialele, sunt obligate să-l transmită oricând, având siguranța că este pe înțelesul tuturor.

    D. Mesajele regulate emise de echipa de comunicare a PRM central sub formă de comunicate de presă sau comunicate interne de partid sunt transmise pe canalele stabilite și adresate Șefilor echipelor de campanie desemnați la nivelul filialelor județene și de sector. La primirea lor, aceștia au obligația de a confirma de primire și de a le propaga imediat către membrii PRM, presa locală și simpatizanți, pe canalele lor.

    E. Programul electoral desemnează un set de obiective pe care partidul își propune să le îndeplinească după obținerea unui eventual mandat. Un individ informat, care votează în cunoștință de cauză trebuie să fixeze corect profilul ideologic al partidului și ai candidaților săi, cunoscînd programul electoral cu care partidul se prezintă în fața electoratului. Programul electoral va conține un colaj format din setul tip mesaj principal, eventual fragmente din mesajele regulate care au avut impact. Programul electoral va fi conceput de liderul pe comunicare și aprobat de directorul de campanie PRM, fiind comunicat după data de 27 octombrie la filialele județene.

    Se pot adăuga mesaje tematice cu specific local al filialelor care trebuie să fie în concordanță cu setul tip mesaj principal elaborat de echipa de comunicare a PRM central.  Funcție de fondurile disponibile, programul electoral poate avea forma unei broșuri. Programul poate fi distribuit electorilor, fie mailing ( în cutiile poștale ), fie door-to-door ( înmînate pe stradă oamenilor care corespund profilului publicului țintă al PRM și în arealul identificat ), fie în cadrul adunărilor sau întâlnirilor publice. Programul electoral trebuie să conțină obiective realiste și care să corespundă unor nevoi sau dorințe existente pe agenda publică națională, completat cu cea locală ( pe cît posibil soluții concrete pentru rezolvarea anumitor probleme pre-existente în localitate, județ ).

    F. Spoturile publicitare au avantajul că ajung la un numar important de oameni care nu ar cunoaste mesajul unui om politic dacă nu ar fi interesați de el. Un spot cu impact este cel care reușeste sa se diferentieze de celelalte printr-o puternică încarcatura de imagine. Eficiența lui este aceea de a identifica imaginile din spot cu candidatul. În raport cu resursele financiare existente, echipa de comunicare a PRM central va crea și va distribui televiziunilor centrale un spot publicitar al PRM, după data de 27 octombrie. Filialele județene pot utiliza spotul publicitar al PRM difuzîndu-l pe televiziunile locale, dar au și libertatea de a-și face propriile spoturi publicitare care trebuie să se refere la setul tip mesaj principal, transmis de echipa de comunicare a PRM.

    De exemplu, spoturile cele mai reusite pentru Traian Băsescu, la alegerile pentru primar general al Capitalei din 2000 identificau imaginea candidatului cu un personaj puternic, care speria funcționarii leneși, trecea prin zid sau îl trimitea pe contracandidatul său, doctorul Sorin Oprescu, înapoi la spital.

*

    Activitățile obișnuite de campanie încep la data stabilită de lege și presupun activități de popularizare și promovare a candidaților partidului și a programului electoral propus de partid, cum ar fi:

    G. Din ușă în ușă ( door-to-door / în limba engleză). Activitatea de campanie door-to-door este considerată cea mai eficientă. În cadrul acesteia, candidatul PRM bate la ușa alegătorului pentru a-l convinge pe acesta să-i acorde votul. Se poate alege parcurgerea unui bulevard sau stradă principală dintr-o localitate, pe trotuar, la o oră cînd fluxul pietonal este maxim. Candidatul este întotdeauna însoțit de o parte din membrii echipei de campanie și oferă alegătorilor cel puțin un material promoțional.   

    Unul dintre membrii echipei va nota toate problemele expuse de către cetățeni și, de asemenea, datele lor de contact și opțiunea politică, în caz că aceștia o manifestă sau o exprimă. Această activitate se întreprinde la ore și în zile potrivite, pentru a nu crea efectul invers. După fiecare activitate de acest tip echipa de campanie a filialei completează formularul A1 și-l transmite pe email la adresa : prm.national@gmail.com.

Data activității desfășurate	Locul De desfășurare	Tipul activității	Numărul participanților	Rezumatul desfășurării activității	Observații

    H. Distribuire materiale promoționale (mailing/ în limba engleză ). Distribuirea de materiale promoționale poate fi de tip mailing, în care pliantele și/sau broșurile se introduc în cutiile poștale din circumscripție sau activitate în care materialele sunt distribuite pe stradă ( sampling/ în limba engleză ), în punctele principale ale circumscripției, în zilele și intervalele orare aglomerate, sau din ușă în ușă. Aceste materiale pot fi:Programul electoral;Scrisoare de felicitare (pentru sărbători religioase sau naționale importante, cu ocazia onomasticii sau a zilei de naștere a alegătorului);Scrisoare cu caracter informativ cu referire la o activitate a PRM ce urmează să aibă loc la sediul de campanie; Ziarul partidului sau ziare locale în care apar editoriale, articole, fotografii, interviuri în care actorul principal este unul din candidații partidului;Calendare de buzunar sau de birou;Fotografii de buzunar sau de birou.         

    Această activitate este și cea mai dificilă, întrucît e nevoie de identificarea publicului țintă la nivel de individ, casă, bloc, stradă, cartier și necesită continuitate, pe timpul întregii campanii electorale.

    În general, punctele principale de distribuire a materialor promoționale sunt corturile amplasate în zonele circulate ale circumscripției. După fiecare activitate de acest tip echipa de campanie a filialei completează formularul A1 și-l transmite pe email la adresa : prm.national@gmail.com.

Data activității desfășurate	Locul De desfășurare	Tipul activității	Numărul participanților	Rezumatul desfășurării activității	Observații

    I . Întâlniri cu cetățenii în locuri publice (piețe, parcuri). Acestea au scopul de a populariza candidatul şi de a-l aduce mai aproape de oameni. În cadrul acestora omul politic are oportunitatea de a-şi expune programul electoral şi de a se familiariza cu alegătorii. De partea cealaltă, cetăţenii au ocazia de a adresa întrebări candidatului şi a-i supune atenţiei probleme care ar putea intra în viitoarele competenţe ale celui ce urmează a fi ales într-o anumită funcţie sau demnitate. Întâlnirile se desfăşoară într-un spaţiu deschis, cum ar fi o piaţă publică sau un parc (zone populare şi populate ale circumscripţiei) şi sunt adresate tuturor celor interesaţi. Promovarea acestora se realizează prin afişaj (în zonele de afişaj public), prin distribuirea de invitaţii generale prin poştă (mailing) sau pe stradă, în zonele intens circulate. Un alt punct esențial este construirea imaginii omului politic sau a partidului politic, în funcție de electoratul pe care dorește să îl atragă. Dincolo de respectarea unor cutume vestimentare, e important ca alegătorii să îi perceapă pe candidați ca fiind aproape de ei, din mijlocul lor. Stilul vestimentar contează foarte mult în aceste situații, mai ales atunci când au loc întâlniri cu cetățenii. În cadrul acestor activități pot fi distribuite următoarele materiale promoționale:

– Pliante (Fly-ere);

– Broșuri;

– Cărți de vizită;

– Calendare de buzunar sau de birou;

– Fotografii de buzunar sau de birou;

– Ziarul România Mare și reviste;

– Felicitări;

    De reținut faptul că acest gen de activitate necesită o mare desfășurare de forțe și de aceea mai mult de două întîlniri pe săptămînă nu se pot realiza. După fiecare activitate de acest tip echipa de campanie a filialei completează formularul A1 și-l transmite pe email la adresa : prm.national@gmail.com.

Data activității desfășurate	Locul De desfășurare	Tipul activității	Numărul participanților	Rezumatul desfășurării activității	Observații

    J. Evenimente, dezbateri și conferințe cu participarea electorilor. Au loc în spaţii special amenjate şi au ca subiect principal puncte de pe agenda publică locală sau naţională care coincid cu programul electoral al partidului. În cadrul acestora, omul politic are rol fie de invitat, fie de organizator. Candidatul are oportunitatea de a-şi expune viziunea asupra unui subiectul de dezbatere ( atent ales și documentat ) în faţa unui auditoriu.

    Presa poate fi de asemenea invitată să participe şi să difuzeze, pe canalele media, concluziile evenimentului, precum şi diverse alte amănunte, în măsura în care acestea sunt considerate a fi de interes public. Diferenţa dintre dezbaterile în aer liber şi cele sub formă de „conferinţă” ţine de interesul mult mai mare al presei faţă cel de-al doilea tip de activitate, dar şi de posibilitatea unui auditoriu mai larg, în funcţie de numărul de locuri disponibile. Un dezavantaj ar fi costurile mai mari pe care le implică o conferinţă, faţă de o întâlnire cu cetăţeni în spaţiile publice.

    Limbajul non-verbal joacă, de asemenea, un rol deosebit în transmiterea mesajelor. Așadar, modul în care un candidat gesticulează poate facilita atingerea scopului mesajului său, din contră, poate da o notă negativă. Spre exemplu, atunci când omul politic se află într-o emisiune televizată este de preferat să gesticuleze mai puțin, pentru că imaginea este statică și mișcările bruște ale mâinilor pot părea agresive sau semne de agitație, neîncredere sau nervozitate. În cadrul unor întâlniri publice în aer liber, atunci când candidatul este în centrul atenției și sunt foarte mulți oameni în jurul său, este bine să gesticuleze suficient cât să mențină atenția asupra sa și să arate că este sigur pe tot ceea ce spune. Obiectul acestor manifestări trebuie să coincidă cu programul electoral, cu viziunea partidului politic şi cu declaraţiile politice date la un moment dat publicităţii. 

    Cu alte cuvinte, să se remarce consecvenţa în declarații.  După fiecare activitate de acest tip echipa de campanie a filialei completează formularul A1 și-l transmite pe email la adresa : prm.national@gmail.com.

Data activității desfășurate	Locul De desfășurare	Tipul activității	Numărul participanților	Rezumatul desfășurării activității	Observații

    K. Dezbateri și emisiuni televizate. Dezbaterile şi emisiunile televizate se bucură de cel mai înalt nivel de mediatizare şi de asemenea, constituie o bună oportunitate de a combate opiniile şi viziunile contracandidaţiilor într-o manieră oficială şi transparentă.     
    Televiziunea centrală și cea locală este punctul media principal la care trebuie să se desfăşoare aceste emisiuni. Diferenţa dintre dezbaterile televizate şi cele sub formă de conferinţă sau cele în aer liber este dată de atenţia sporită pe care candidatul trebuie să o prezinte cu referire la răspunsurile pe care le oferă, la modul în care face faţă situaţilor neprevăzute, la vestimentaţie şi limbajul non-verbal. De aceea, e nevoie ca anterior să fie informată echipa de comunicare a PRM central, cu privire la invitația lansată candidaților la fiecare emisiune, pentru a-i sprijini cu sfaturi cu privire la cadrul general de desfășurare, tehnici de control a emoțiilor și pentru a formula un set de mesaje de moment, utile acestora. După fiecare activitate de acest tip echipa de campanie a filialei completează formularul A1 și-l transmite pe email la adresa : prm.national@gmail.com.

Data activității desfășurate	Locul De desfășurare	Tipul activității	Numărul participanților	Rezumatul desfășurării activității	Observații

----------

Notă :

    Direcția și principalele mesaje, precum și elementele de identitate vizuală majore sunt date de hotărârile luate în biroul central de conducere al partidului. Însă, în circumscripții realitatea este diferită, de la caz la caz și nu pot fi aplicate strategii fără a cunoaște specificul zonei și aspirațiile și nevoile alegătorilor de acolo. De aceea, la nivel local, campaniile trebuie să aibă libertatea de a se desfășura într-o logică mai creativă față de ceea ce se întâmplă la nivel național.

    Competitia politica este o forma de înfruntare dură. Contează foarte mult comportamentul propriu-zis al candidaților partidului, capacitatea lor de a rezista, de a convinge, de a se stăpâni, de a fi capabili să recepționeze cu zîmbetul pe buze loviturile primite, dînd replici inspirate. Viața politica nu este doar ceea ce se vede: recepții și zâmbete. Omului politic i se cere o tărie specială, o capacitate de stapânire aparte. Adesea, alegatorul votează și omul, de aceea e nevoie de candidați cu notorietate și pe cît posibil care au mai participat în alegeri și au și învins. Iar campania în filialele județene trebuie să evidentieze și calitatile individuale ale candidaților.


. ANEXA nr. 1 va conține :

Sloganul PRM,

Mesajul principal al PRM ( împreună cu setul de mesaje tip ),

Programul electoral,

. ANEXA nr. 2 va conține :

Spotul publicitar al PRM.

Toate acestea vor fi realizate de liderul pe comunicare și aprobat de directorul de campanie PRM, fiind transmise după data de 27 octombrie la filialele județene.


                             PRESEDINTE,
       Prof. Cons.Jr. Teolog Drd. HERCIU Marinel


Conform SURSA: https://mg.mail.yahoo.com/neo/launch?.rand=4gh07o5mfr3mf#9484142082

Expediat de catre :

Partidul România Mare <prm.national@gmail.com>

To

Partidul România Mare

BCC

marinelherciu@yahoo.com